Undeva, cândva


Undeva, cândva,  am aflat o stea green color of hope

Rătăcită într-un ocean de cer,

Ce prea tare strălucea,

Pentru a o putea păstra,

În al sufletului colţ stingher.

Undeva, cândva, am rătăcit pe alei

Pline de raze de speranţă,

Pierdute printre ramuri de tei,

Ce n-au ştiut ieşi la suprafaţă,

Căci le-au umbrit norii grei.

 Undeva, cândva, destinul mi-a zâmbit,

Deşi timid, s-a cuibărit

Pe-o aripă de vânt, ce s-a pierdut

Printre şoapte de gând.

Undeva, cândva, simţirea mi-a vizitat

Fizicul agitat şi îmbufnat,

De cuvinte răsfirate buimăcit,

Dintre-ale vieţii valuri răsărit.

Undeva, cândva, ai apărut chiar tu,

Sclipire de speranţă,

Ce pari departe-acum,

Ce-alungi perdeaua mea de ceaţă,

Din al vieţii mele drum.

Elena Natalia Călinescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s