Undeva, cândva


Undeva, cândva,  am aflat o stea green color of hope

Rătăcită într-un ocean de cer,

Ce prea tare strălucea,

Pentru a o putea păstra,

În al sufletului colţ stingher.

Undeva, cândva, am rătăcit pe alei

Pline de raze de speranţă,

Pierdute printre ramuri de tei,

Ce n-au ştiut ieşi la suprafaţă,

Căci le-au umbrit norii grei.

 Undeva, cândva, destinul mi-a zâmbit,

Deşi timid, s-a cuibărit

Pe-o aripă de vânt, ce s-a pierdut

Printre şoapte de gând.

Undeva, cândva, simţirea mi-a vizitat

Fizicul agitat şi îmbufnat,

De cuvinte răsfirate buimăcit,

Dintre-ale vieţii valuri răsărit.

Undeva, cândva, ai apărut chiar tu,

Sclipire de speranţă,

Ce pari departe-acum,

Ce-alungi perdeaua mea de ceaţă,

Din al vieţii mele drum.

Elena Natalia Călinescu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s