Suflet gol


     Sufletul îi era gol de viaţă, de speranţă… de tot ce însemna el ca om. Disperarea era sora lui fidelă de când boala îi cuprinsese trupul firav de prea multe suferinţi… Nu avea nimic şi se simţea al nimănui – un fulg în voia oricărei adieri, fie ea cea mai uşoară pală de vânt. Copii nu avea, căci soarta îi dictase din leagăn să trăiască singur, ca un arbust ce răsare din greşeală la marginea pădurii. Gândul hain al singurătăţii îl bântuia tot mai mult în ultima perioadă. Nu-şi mai dorea nimic altceva decât să dispară de pe faţa pământului.  Planuri sumbre de curmare a vieţii i se perindau prin faţa ochilor de ceva luni bune.

   „Da, o să plec şi n-o să mai supăr pe nimeni. Nu m-am născut să fiu o povară, nu vreau asta, măcar atât pot alege de la viaţă şi de la Dumnezeu.”

      Inima îl săgetă dintrodată, iar privirea i se înceţoşă… „Eşti supărat deja, Doamne? Ce altceva aş putea să fac? La ce m-aş mai putea aştepta acum, când eu nu mai sunt eu, când ziua e doar noapte, iar noaptea nu mai vrea să fie luminată nici măcar de o steluţă palidă rătăcită în întunericul nesfârşit… E doar furtună, Doamne, în sufletul meu rătăcit, doar nori, şi ploaie plină de praful ce a cuprins existenţa mea. Sunt singur…, părăsit de sănătate şi puteri, de tot ceea ce însemna cândva esenţa unui Eu.”

     Momentele de luciditate alternau subit cu momente de iluzoriu, de inconştienţă, ce îi invadau psihicul prea slăbit, prea aievea pentru a putea fi stăpânit de un organism ros de boală. Cu ochii minţii trase linie pentru a calcula realizările ce nu păreau a fi decât  în pierdere, câştigul fiind, probabil, rătăcit pe undeva, prin leagănul copilăriei sale sau, cine ştie, poate undeva mai devreme de atât? Era din ce în ce mai convins că nodul trebuia făcut, aşa de bine strâns încât să nu mai existe cale de întoarcere, să fie totul stabilit şi hotărât. Lumina zilei următoare nu mai putea fi pentru el, nici mâine, nici poimâine, nicicând… (va urma)

E. N. Călinescu

10 thoughts on “Suflet gol

  1. trist… înclin sa cred ca textu’ tau e inspirat de realitate ce depaseste adesea orice fictiune… voi reveni sa citesc urmarea… cu interes si cu emotia pe care o transmiti…

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s